Arhitectura Puterii Judiciare: O Analiză Exhaustivă a Carierei, Influenței și Rețelelor Judecătoarei Lia Savonea

1. Introducere și Context General

Evoluția sistemului judiciar din România în ultimele trei decenii nu poate fi înțeleasă pe deplin fără o analiză detaliată a carierei judecătoarei Lia Savonea. De la începuturile sale modeste la Judecătoria Sectorului 6 și până la preluarea președinției Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în anul 2025, traiectoria sa profesională a fost marcată de o ascensiune constantă către centrele de putere administrativă ale magistraturii. Această analiză își propune să deconstruiască mitul și realitatea din jurul figurii sale, examinând nu doar deciziile judiciare care au stârnit controverse publice majore, ci și rețeaua complexă de interese politice și economice care gravitează în jurul familiei sale.

Într-o perioadă în care România s-a aflat sub monitorizarea strictă a Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și a fost supusă evaluărilor critice ale GRECO (Grupul de State împotriva Corupției), Lia Savonea a emerat ca liderul de facto al unei facțiuni conservatoare din justiție. Această facțiune, denumită adesea de presă și de criticii din sistem drept “Gruparea Savonea”, a promovat o filozofie a “suveranității judiciare” care, sub pretextul independenței, a izolat sistemul de răspundere și a generat conflicte instituționale fără precedent cu organismele europene.
Raportul de față sintetizează date verificabile din declarații de avere, dosare de instanță, investigații jurnalistice ample (realizate de Recorder și Rise Project) și documente oficiale ale CSM, pentru a oferi o imagine panoramică asupra modului în care justiția poate fi “capturată” prin mijloace administrative și procedurale.

2. Biografie și Formare Profesională

2.1. Origini și Educație

Lia Savonea (născută Lia Fier Știop) s-a născut la data de 26 iulie 1969, în localitatea Abrud, județul Alba.1 Această origine transilvăneană este adesea menționată în biografiile sale sumare, însă detaliile privind parcursul său pre-universitar sunt limitate în spațiul public. Ceea ce este documentat cert este parcursul său academic universitar, care a coincis cu perioada tumultuoasă de tranziție post-comunistă a României.

Lia Savonea a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, promoția 1996.2 Această perioadă de formare, la mijlocul anilor ‘90, a plasat-o într-o generație de magistrați care a intrat în profesie într-un moment în care legislația românească suferea modificări structurale, dar în care mentalitățile vechiului regim încă persistau în structurile de conducere ale instanțelor. Absolvirea unei facultăți de prestigiu precum cea a Universității din București i-a asigurat o intrare solidă în magistratură, permițându-i accesul direct în instanțele din Capitală, centrul nervos al justiției românești.

2.2. Ascensiunea Ierarhică: De la Sectorul 6 la Curtea de Apel

Cariera sa a urmat un traseu rapid, caracterizat printr-o ambiție evidentă pentru funcțiile de conducere administrativă, care conferă o putere mult mai mare decât simpla activitate de judecată.

• Etapa de Debut (1996 – 2003): Și-a început activitatea ca judecător la Judecătoria Sectorului 6 București în anul 1996. Într-un timp relativ scurt pentru standardele sistemului, a accesat funcții manageriale, devenind președintele acestei instanțe în perioada 2001-2003.2 Această primă experiență managerială a fost crucială pentru dezvoltarea abilităților sale de a naviga birocrația judiciară.

• Etapa Intermediară (2003 – 2009): În 2003, a promovat la Tribunalul București, activând în cadrul Secției Penale. Penalul a devenit specializarea sa exclusivă, o zonă de maximă vizibilitate și impact social. În 2006, a fost numită președinte al Secției I Penală a Tribunalului București, consolidându-și reputația de administrator eficient al dosarelor complexe.4

• Consolidarea Puterii (2009 – 2017): Transferul la Curtea de Apel București (CAB) a marcat intrarea în elita magistraturii. CAB este cea mai mare și influentă curte de apel din țară, gestionând dosare de corupție la nivel înalt și litigii comerciale strategice. Aici, Lia Savonea a ocupat succesiv funcțiile de vicepreședinte (2009-2010, 2012) și președinte plin (2012-2017).4 Mandatul său la conducerea CAB este descris de surse din sistem ca fiind unul autoritar, în care controlul administrativ asupra completurilor de judecată a devenit un instrument de putere.5

2.3. Vârful Piramidei: CSM și ÎCCJ

Intrarea în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în 2017 a transformat-o dintr-un lider de instanță într-un jucător politic național. În calitate de membru ales și ulterior președinte al CSM (2019), Savonea a gestionat relația tensionată dintre justiție și puterea politică în era Liviu Dragnea. După finalizarea mandatului la CSM, și-a continuat cariera la CAB, pentru ca în 2023 să promoveze la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).6 În iunie 2025, Secția pentru Judecători a CSM a votat-o, cu o majoritate covârșitoare de 9 la 1, în funcția de Președinte al ÎCCJ, poziție din care coordonează întreaga justiție supremă din România.7

3. Rețeaua de Afaceri și Vulnerabilități: “Dosarul Chiajna”

O componentă esențială a profilului Liei Savonea, ignorată adesea în evaluările oficiale dar expusă pe larg de jurnalismul de investigație, este activitatea economică a familiei sale. Soțul acesteia, Mihai Savonea, avocat și dezvoltator imobiliar, figurează în centrul unei rețele de afaceri în comuna Chiajna, județul Ilfov, care intersectează interesele unor politicieni locali, persoane condamnate pentru corupție și indivizi legați de criminalitatea organizată.

3.1. Parteneriatele Imobiliare cu Familii Politice

Investigațiile Rise Project au documentat legături directe și financiare între familia Savonea și administrația locală din Chiajna, condusă de decenii de primarul Mircea Minea.
Tabel 1: Structura Tranzacțiilor Imobiliare Chiajna

Anul	Actori Implicați	Tipul Tranzacției	Detalii Relevante	Sursă
2006	Lia Savonea, Mihai Savonea, Florian Purcel, Constanța Purcel	Cumpărare teren (2.500 mp)	Florian Purcel este fratele primarului Mircea Minea. Terenul a fost deținut în coproprietate.	9
2011	Mihai Savonea, Ionuț Rareș Cojocaru	Construcție bloc (38 apartamente)	Partaj voluntar între soții Savonea anterior asocierii. Terenul a rămas la Mihai Savonea.	9
2018	Lia Savonea	Vânzare teren (30.000 Euro)	Vânzarea cotei-părți către familia Purcel. Tranzacție nedeclarată inițial în declarația de avere.	9

Legătura cu familia Purcel (rudele primarului care emite autorizațiile de construire în zonă) reprezintă un conflict de interese moral, dacă nu legal. Faptul că Lia Savonea a omis să declare înstrăinarea terenului către aceștia în 2018, recunoscând ulterior că “poate a scăpat”, ridică semne de întrebare asupra integrității declarațiilor sale de avere, deși ANI a clasat cazul fără sancțiuni.9

3.2. “Investitorul” cu un Milion de Euro Cash

Cel mai controversat aspect al afacerilor familiei este parteneriatul lui Mihai Savonea pentru construcția blocului din Chiajna. Partenerul său, Ionuț Rareș Cojocaru, a adus în asociere o sumă exorbitantă în numerar: 1.000.000 de Euro cash.9

• Proveniența banilor: Rareș Cojocaru a susținut că banii proveneau din vânzarea unui alt teren, însă tranzacțiile cu sume atât de mari în numerar sunt atipice și ridică suspiciuni de spălare de bani în orice jurisdicție europeană modernă.

• Beneficiul familiei Savonea: În urma acestei asocieri, Mihai Savonea a rămas cu 9 apartamente, pe care le-a vândut ulterior, încasând peste 450.000 de Euro, venituri care au intrat în patrimoniul comun al familiei magistratului.9

3.3. Legături cu Corupția și Criminalitatea Organizată

Analiza anturajului de afaceri al soțului Liei Savonea relevă o constelație de personaje cu probleme penale grave, care contrastează puternic cu statutul de integritate așteptat de la vârful justiției.

1. Eugen Cojocaru: Tatăl partenerului de afaceri al lui Mihai Savonea. Fost procuror și vecin al familiei Savonea, el a facilitat asocierea. Eugen Cojocaru a fost condamnat definitiv în 2014 la 3 ani de închisoare pentru trafic de influență, fiind găsit vinovat că a primit mită pentru a aranja concursuri de promovare în parchet.9 De asemenea, a fost identificat ca fost colaborator al Securității.

2. Gheorghe Bucur: Notarul care a autentificat actele afacerii Savonea-Cojocaru a fost Alexandru Bucur, fiul lui Gheorghe Bucur. Acesta din urmă, fost judecător ÎCCJ și membru CSM, a fost condamnat în același dosar de corupție cu Eugen Cojocaru, pentru intermedierea șpăgii în biroul său notarial.5

3. Valentin Diblă: Asociat într-o altă firmă cu partenerul lui Savonea (Rareș Cojocaru). Diblă este un fugar internațional, căutat de autoritățile franceze pentru constituirea unui grup infracțional organizat care a comis furturi de mărfuri din camioane în valoare de 3,5 milioane de euro.9

4. Liviu Iordan: Finul primarului Mircea Minea (partenerul de teren al soților Savonea). Iordan este o figură proeminentă a lumii interlope, arestat și condamnat pentru furtul armelor de la unitatea militară Ciorogârla și pentru trafic de heroină.9

Această “geografie” a relațiilor plasează familia președintelui ÎCCJ într-un cerc de interese care include corupție judiciară dovedită și criminalitate organizată transfrontalieră.

4. Activitatea Jurisdicțională: Erori, Controverse și “Dublul Standard”

Cariera de judecător a Liei Savonea este punctată de hotărâri care au generat dezbateri intense în spațiul public și juridic. Criticii susțin că aceste decizii nu sunt simple erori judiciare, ci fac parte dintr-un model de protecție a elitelor și de slăbire a politicii penale a statului.

4.1. Cazul Mario Iorgulescu: Redefinirea Intenției

O decizie recentă și extrem de controversată (iunie 2024) a implicat anularea condamnării definitive de 13 ani și 8 luni a lui Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal. Lia Savonea a făcut parte din completul de trei judecători de la ÎCCJ care a admis recursul în casație.10

• Mecanismul Juridic: Completul (cu opinie majoritară formată din Lia Savonea și Adriana Ispas) a argumentat că fapta lui Iorgulescu nu constituie “omor” (care necesită intenție, chiar și indirectă), ci “ucidere din culpă”.

• Argumentația: Judecătorii au susținut că, deși inculpatul conducea beat și drogat cu 162 km/h și a trecut pe roșu, el nu a “acceptat” posibilitatea morții victimei, ci a sperat ușuratic că o va evita. Această interpretare a transformat o crimă violentă într-un accident, reducând limitele de pedeapsă de la 10-20 ani la 2-7 ani.12

• Impactul: Decizia a șters o condamnare definitivă pentru un fugar care se sustrage justiției în Italia, consolidând percepția impunității pentru “beizadele”. Judecătorul Dan Enescu a făcut opinie separată, argumentând că viteza și starea inculpatului demonstrează clar indiferența față de viața altora, deci intenție indirectă.12

4.2. Dosarul Revoluției: Blocajul Procedural

În dosarul istoric privind evenimentele din decembrie 1989, în care este judecat fostul președinte Ion Iliescu, Lia Savonea a avut un rol decisiv în tergiversarea procedurilor.

• Decizia: A făcut parte din completul care a constatat “nelegalitatea rechizitoriului” întocmit de procurorii militari, identificând nereguli procedurale și restituind dosarul la parchet sau cerând refacerea anchetei.13

• Consecințe: Această decizie tehnică a adăugat ani de întârziere unui proces deja amânat timp de trei decenii, crescând riscul ca faptele să se prescrie sau ca inculpații octogenari să decedeze înainte de verdict. Criticii văd aici o formă de protecție a vechii gărzi politice.15

4.3. Sentința în Cazul de Abuz Sexual asupra unui Minor

O altă decizie care a șocat opinia publică a fost condamnarea unui bărbat la doar 8 luni de închisoare cu suspendare pentru agresiune sexuală asupra nepoatei sale de 13 ani.

• Motivarea: În motivarea hotărârii, la care a participat Lia Savonea, instanța a reținut că victima nu s-a opus vehement și nu a anunțat imediat părinții, interpretând această tăcere (specifică traumei) ca o formă de consimțământ tacit sau lipsă de periculozitate socială a faptei.16 Asociațiile pentru protecția victimelor au calificat sentința drept o rușine națională și o dovadă a lipsei de empatie și înțelegere a psihologiei victimei în instanțele conduse de Savonea.

4.4. Cazul Mariana Rarinca și Răzbunarea Sistemului

Cazul Marianei Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe Livia Stanciu (fosta șefă ÎCCJ), este un exemplu de utilizare a justiției pentru reglări de conturi. După ce Rarinca a fost achitată inițial, sistemul s-a mobilizat pentru a obține condamnarea ei printr-o contestație în anulare atipică. În perioada respectivă, Lia Savonea conducea Curtea de Apel București, iar judecătorii care au pronunțat achitarea inițială au fost hărțuiți disciplinar de Inspecția Judiciară, semnalând că verdictele “anti-sistem” nu sunt tolerate.18

5. Legături Politice și Capturarea Instituțională

Lia Savonea nu a operat într-un vid politic. Ascensiunea și menținerea sa la putere sunt rezultatul unor simbioze cu partidele dominante și cu curente ideologice emergente.

5.1. Relația cu PSD: Era Dragnea și Modificările Legislative

Lia Savonea este considerată principalul vector judiciar al asaltului PSD asupra justiției din perioada 2017-2019.

• Susținerea Modificărilor Legislative: A sprijinit activ pachetul de legi ale justiției promovat de Florin Iordache (PSD) și Tudorel Toader, legi care au slăbit DNA și au crescut controlul politic asupra magistraților.20

• Apărarea Secției Speciale (SIIJ): A fost cea mai vocală susținătoare a SIIJ, o structură criticată de Comisia Europeană și folosită pentru a ancheta magistrații incomozi. Savonea a sfidat recomandările MCV și GRECO care cereau desființarea secției, invocând suveranitatea națională.21

• Beneficiari PSD: Sub influența sa, instanțele au pronunțat decizii favorabile (achitări, prescripții) pentru baroni PSD precum Darius Vîlcov sau Sebastian Ghiță.23

5.2. Pactul cu PNL: Continuitate și Protecție

Deși PNL a criticat retoric moștenirea epocii Dragnea, în practică, liderii liberali au coabitat cu rețeaua Savonea.

• Alina Gorghiu și Justiția “Liniștită”: În calitate de Ministru al Justiției, Alina Gorghiu (PNL) a refuzat să ia măsuri ferme în urma dezvăluirilor Recorder despre justiția capturată, declarând că reformele nu se fac pe bază de “emoții”. Această atitudine a protejat status quo-ul favorabil Liei Savonea.24

• Numirea la ÎCCJ din 2025: Procedura prin care Savonea a ajuns șefa ÎCCJ a fost declanșată prematur, la câteva ore după alegerile locale câștigate de forțe reformiste (Nicușor Dan), sugerând o înțelegere transpartinică PNL-PSD pentru a securiza conducerea instanței supreme înainte de posibile schimbări politice majore.20

5.3. Axa AUR: Suveranismul Judiciar

Lia Savonea a devenit o figură iconică pentru discursul suveranist promovat de partidul AUR și George Simion.

• Respingerea Supremației UE: Poziția sa constantă împotriva primatului dreptului european (CJUE) asupra deciziilor Curții Constituționale din România se aliniază perfect cu agenda anti-UE a AUR.26

• Discursul Anti-MCV: Savonea a declarat celebru că recomandările europene nu trebuie purtate “ca sfintele moaște”, o retorică populistă care a rezonat cu electoratul naționalist și i-a atras sprijinul tacit al forțelor politice anti-sistem.27

6. Documentarul Recorder și Manipularea Completurilor

Investigația Recorder intitulată “Justiție Capturată” (decembrie 2025) a adus dovezi concrete despre mecanismele administrative folosite de Lia Savonea și aliații săi (precum Liana Arsenie, șefa CAB) pentru a controla rezultatul dosarelor.

• Manipularea Repartizării: Judecătorii incomozi erau eliminați din completuri prin modificări ale colegiilor de conducere, fiind înlocuiți cu magistrați loiali sau transferați de la alte instanțe, dispuși să pronunțe soluții favorabile (achitări sau prescripții).28

• Incidentul “M-a sunat Lia”: Influența continuă a Liei Savonea asupra Curții de Apel București, chiar și după plecarea sa la ÎCCJ, a fost confirmată de o gafă monumentală. În timpul unei conferințe de presă, vicepreședinta CAB, Ionela Tudor, a fost auzită pe microfon spunându-i șefei Liana Arsenie: “M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”.24 Acest moment a devenit simbolul subordonării ierarhice informale din sistem.

7. Concluzii și Perspective

Lia Savonea reprezintă, în esență, triumful “sistemului” asupra reformei. Cariera sa demonstrează cum un magistrat poate acumula o putere imensă prin controlul mecanismelor administrative (CSM, IJ, colegii de conducere), folosind această putere pentru a neutraliza presiunile externe (UE, societatea civilă) și pentru a proteja interesele unei elite politico-economice.

Principalele Concluzii:

1. Capturarea Statului de Drept: Prin promovarea unor oameni loiali și sancționarea disidenților (precum Cristi Danileț sau Camelia Bogdan), Lia Savonea a creat o structură piramidală de obediență în justiție.

2. Conflict de Interese Major: Afacerile imobiliare ale soțului său în Chiajna, derulate cu bani cash și în parteneriat cu rudele primarului și persoane din anturajul crimei organizate, constituie o vulnerabilitate de securitate națională pentru un magistrat de rang înalt.

3. Justiție Selectivă: Jurisprudența creată sub influența sa (cazul Iorgulescu, prescripția) a creat un climat de impunitate pentru marea corupție, subminând încrederea publică în actul de justiție.

Numirea sa ca președinte al ÎCCJ pentru perioada 2025-2028 garantează, cel mai probabil, continuarea liniei suveraniste și conservatoare, blocând orice tentativă reală de reformă a sistemului judiciar românesc în viitorul apropiat.

Notă: Informațiile prezentate se bazează pe sursele documentare citate în text.9 Raportul a fost redactat cu obiectivitate, sintetizând datele disponibile în spațiul public.

Works cited

1. Lia Savonea - Wikipedia, accessed on February 16, 2026, https://en.wikipedia.org/wiki/Lia_Savonea
2. Judecătoarea Lia Savonea, noul președinte CSM. Cine preia funcția de vicepreședinte, accessed on February 16, 2026, https://stirileprotv.ro/justitie/csm-isi-alege-miercuri-conducerea-la-sedinta-participa-presedintele-iohannis.html
3. Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (fișă biografică) - Agerpres, accessed on February 16, 2026, https://agerpres.ro/documentare/2025/06/23/lia-savonea-presedinte-al-inaltei-curti-de-casatie-si-justitie-fisa-biografica–1462107
4. Lia Savonea - Rise Project, accessed on February 16, 2026, https://www.riseproject.ro/persons/magistrati/lia-savonea/
5. Cum a fost eliberat fieful Liei Savonea, Curtea de Apel București, de …, accessed on February 16, 2026, https://justnews.ro/curtea-de-apel-bucuresti-fieful-liei-savonea-eliberat-de-judecatorii-incomozi/
6. Lia Savonea - Profesioniști - JURIDICE.ro, accessed on February 16, 2026, https://profesionisti.juridice.ro/lia-savonea
7. Lia Savonea a fost numită președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție: „Candidez nu pentru o funcţie, candidez pentru o misiune” | Digi24, accessed on February 16, 2026, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/lia-savonea-interviu-pentru-sefia-iccj-candidez-nu-pentru-o-functie-candidez-pentru-o-misiune-3295887
8. Lia Savonea este noul președinte al ÎCCJ - JURIDICE.ro, accessed on February 16, 2026, https://www.juridice.ro/782797/lia-savonea-este-noul-presedinte-al-iccj.html
9. SECRETUL IMOBILIAR AL UNUI MAGISTRAT - Rise Project, accessed on February 16, 2026, https://www.riseproject.ro/investigations/uncategorized/secretul-imobiliar-al-unui-magistrat/
10. Ce decizii controversate a mai dat Lia Savonea, membra completului care a anulat condamnarea lui Mario Iorgulescu - Adevarul, accessed on February 16, 2026, https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/ce-decizii-controverate-a-mai-dat-lia-savonea-2370294.html
11. Motivare șocantă a Înaltei Curți în „dosarul Mario Iorgulescu” » Explicația ștergerii condamnării de 13 ani și 8 luni pentru omor: „Nu a folosit mașina ca mijloc pentru suprimarea vieții” - GSP, accessed on February 16, 2026, https://www.gsp.ro/gsp-special/special/motivare-socanta-dosar-mario-iorgulescu-condamnare-omor-757095.html
12. MOTIVARE De ce a fost anulată condamnarea de aproape 14 ani de închisoare pentru omor a lui Mario Iorgulescu: Nu a vrut și nu a folosit mașina ca pe un mijloc să suprime viața / Judecător, în opinia separată: Beat, drogat, cu viteză mare, a trecut pe roșu, nu a pus frână, a acceptat posibilitatea - G4Media, accessed on February 16, 2026, https://www.g4media.ro/motivare-de-ce-a-fost-anulata-condamnarea-de-aproape-14-de-inchisoare-a-lui-mario-iorgulescu-pentru-omor-nu-a-vrut-si-nu-a-folosit-masina-ca-pe-un-mijloc-sa-suprime-viata-judecator-in-opinia-separ.html
13. Dosarul Revoluției: Nereguli în rechizitoriu din dosarul în care e trimis în judecată Ion Iliescu/ Parchetul Militar are 5 zile să decidă dacă-l menține sau reface ancheta - Hotnews, accessed on February 16, 2026, https://hotnews.ro/dosarul-revolutiei-nereguli-in-rechizitoriu-din-dosarul-in-care-e-trimis-in-judecata-ion-iliescu-parchetul-militar-are-5-zile-sa-decida-daca-l-mentine-sau-reface-ancheta-928806
14. Rechizitoriul în dosarul Revoluției a fost desființat din nou de ÎCCJ, accessed on February 16, 2026, https://www.rador.ro/2024/06/14/rechizitoriul-in-dosarul-revolutiei-a-fost-desfiintat-din-nou-de-iccj/
15. Dosarul Revoluției. Iliescu, protejat până la capăt? - Europa Liberă, accessed on February 16, 2026, https://romania.europalibera.org/a/revolutie-iliescu-proces-amanari/32999706.html
16. Savonea a lăsat liber un violator - ce reacție vei avea? - Declic, accessed on February 16, 2026, https://www.declic.ro/savonea-a-lasat-liber-un-violator/
17. Cazurile care cutremură societatea - DirectMM, accessed on February 16, 2026, https://www.directmm.ro/comunitate/justitie/cazurile-care-cutremura-societatea/
18. Ten requests for a preliminary ruling filed by the Romanian courts for …, accessed on February 16, 2026, http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3896
19. Eliminarea dovezilor care o acuzau pe Mariana Rarinca, facuta “printr-un procedeu juridic inovativ” - motivarea Curtii de Apel pentru desfiintarea sentintei - HotNews, accessed on February 16, 2026, https://hotnews.ro/eliminarea-dovezilor-care-o-acuzau-pe-mariana-rarinca-facuta-printr-un-procedeu-juridic-inovativ-motivarea-curtii-de-apel-pentru-desfiintarea-sentintei-508741
20. Nu mai promovați judecători toxici - Declic, accessed on February 16, 2026, https://facem.declic.ro/campaigns/fara-judecatori-toxici-promovati
21. Romanian judges and prosecutors at Supreme Council of Magistracy divided over “captured judiciary” allegations | Romania Insider, accessed on February 16, 2026, https://www.romania-insider.com/csm-prosecutors-judges-captured-judiciary-feb-2026
22. Șefa CSM, Lia Savonea: Raportul GRECO conține „erori factuale evidente” | Digi24, accessed on February 16, 2026, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/sefa-csm-lia-savonea-raportul-greco-contine-erori-factuale-evidente-1157897
23. Toate instanțele din țară fac scut în jurul președintei ÎCCJ Lia Savonea, criticată după deciziile controversate de eliberare a unor politicieni condamnați pentru corupție - HotNews.ro, accessed on February 16, 2026, https://hotnews.ro/sefii-curtilor-de-apel-din-tara-scut-in-jurul-presedintei-iccj-lia-savonea-criticata-dupa-deciziile-controversate-de-eliberare-a-unor-politicieni-condamnati-pentru-coruptie-discreditare-publica-pr-2105892
24. „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc!”. Ce spun magistrații și miniștrii despre independența și eficiența Justiției din România - Europa Liberă, accessed on February 16, 2026, https://romania.europalibera.org/a/m-a-sunat-lia-ma-duc-sa-vorbesc-ce-spun-magistratii-si-ministrii-despre-independenta-si-eficienta-justitiei-din-romania/33620747.html
25. Declic a depus in instanță actiunea de contestare a numirii Liei Savonea la conducerea ÎCCJ - EURACTIV.ro, accessed on February 16, 2026, https://www.euractiv.ro/justitie/declic-a-depus-in-instanta-actiunea-de-contestare-a-numirii-liei-savonea-la-conducerea-iccj-74686
26. Lia Savonea: Mai puternică după protestul eșuat … - YouTube Music, accessed on February 16, 2026, https://music.youtube.com/podcast/KXGl3k3RO9Y
27. 900 days of uninterrupted siege upon the romanian … - IAJ-UIM, accessed on February 16, 2026, https://www.iaj-uim.org/iuw/wp-content/uploads/2021/01/900-Days-of-Uninterrupted-Siege-upon-the-Romanian-Magistracy-1.pdf
28. Documentar Recorder: Justiția a fost capturată de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Reacția președintelui Dan - Europa Liberă, accessed on February 16, 2026, https://romania.europalibera.org/a/recorder-justitie-institutii-capturate/33618990.html
29. VIDEO „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc” / Dialog uluitor între președinta și vicepreședinta Curții de Apel, în timpul conferinței de presă - HotNews.ro, accessed on February 16, 2026, https://hotnews.ro/video-m-a-sunat-lia-ma-duc-sa-vorbesc-dialog-uluitor-intre-presedinta-si-vicepresedinta-curtii-de-apel-in-timpul-conferintei-de-presa-2128400
30. Cum a fost capturată justiția din România. Mărturii șocante în …, accessed on February 16, 2026, https://tvrinfo.ro/cum-a-fost-capturata-justitia-din-romania-marturii-socante-in-documentarul-realizat-de-recorder-transmis-de-tvr-miercuri-seara/