Rezumat Executiv

Prezentul raport oferă o analiză aprofundată și exhaustivă a reformei pensiilor de serviciu ale magistraților din România, cu accent pe evoluțiile legislative critice din perioada 2024–2026, culminând cu Decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 18 februarie 2026. Documentul examinează tranziția de la un sistem bazat pe privilegiul “ultimei luni” la unul guvernat de principii de contributivitate parțială și sustenabilitate, impus de Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Analiza evidențiază tensiunile structurale dintre puterea executivă, condusă de premierul Ilie Bolojan, și autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Raportul simulează scenarii politice complexe, detaliind strategiile formațiunilor PSD și AUR de a influența sau submina reforma prin mecanisme parlamentare și populiste. De asemenea, sunt evaluate efectele adverse sistemice, în special riscul de “colaps operațional” prin pensionări în masă și pericolul subtil al “privatizării justiției” prin relaxarea regimului incompatibilităților, o contra-ofertă a sistemului judiciar pentru acceptarea reducerii beneficiilor financiare.

—

Capitolul 1: Cadrul Contextual și Fundamentele Istorice ale “Pensiilor Speciale”

1.1 Geneza și Filosofia Pensiilor de Serviciu

Conceptul de pensie de serviciu în arhitectura constituțională românească nu a fost conceput inițial ca un privilegiu financiar arbitrar, ci ca o componentă intrinsecă a statutului magistratului, destinată să garanteze independența acestuia. Filosofia juridică care a stat la baza Legii nr. 303/2004 și a reglementărilor ulterioare postula că, în schimbul unui regim draconic de incompatibilități și interdicții – magistratul neavând dreptul să desfășoare activități comerciale, politice sau alte funcții publice remunerate (cu excepția celor didactice) – statul este obligat să îi asigure o compensație financiară pe viață, care să reflecte nivelul de trai avut în timpul activității.[1]

Totuși, această construcție teoretică a degenerat într-un sistem de inechități profunde. Până la reformele din 2024-2025, mecanismul de calcul permitea magistraților să iasă la pensie cu venituri nete superioare celor încasate în activitate. Această anomalie a fost posibilă prin două mecanisme tehnice:

  1. Baza de calcul restrânsă: Pensia se calcula ca 80% din venitul brut al ultimei luni de activitate. Aceasta a încurajat practica “umflării artificiale” a veniturilor în luna premergătoare pensionării prin includerea de sporuri, prime, diurne și ore suplimentare nepermanente.[3]
  2. Avantajul fiscal: Pensia nu era supusă contribuțiilor de asigurări sociale (CAS, CASS) în aceeași măsură ca salariul, rezultând un cuantum net (“în mână”) care depășea adesea salariul net al unui judecător activ.[3]

1.2 Presiunea Externă: Jalonul 215 din PNRR

Reforma nu a fost declanșată exclusiv de voința politică internă, ci de constrângeri financiare externe severe. Comisia Europeană a condiționat eliberarea fondurilor din PNRR de îndeplinirea Jalonului 215, care impunea României “intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.[5]

Cerințele Comisiei au fost specifice și neigociabile:

  • Contributivitate: Alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității, reducând componenta susținută direct de la Bugetul de Stat.
  • Vârsta de pensionare: Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, similar cu sistemul public, eliminând posibilitatea pensionării la 48-50 de ani.
  • Baza de calcul: Extinderea perioadei de referință pentru calculul pensiei, de la o lună la o perioadă mult mai lungă (ani), pentru a reflecta veniturile reale din carieră.

Nerespectarea acestui jalon a dus la blocarea Cererii de plată numărul 3, punând în pericol fonduri europene în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de euro.[7] Această presiune a transformat reforma dintr-o dezbatere despre justiție într-o problemă de securitate economică națională.

—

Capitolul 2: Odiseea Legislativă și Eșecurile Inițiale (2023–2025)

Procesul legislativ a fost marcat de incoerență, rezistență instituțională și jocuri politice duble, care au dus la multiple respingeri din partea Curții Constituționale înainte de forma finală validată în februarie 2026.

2.1 Eșecul “Impozitării Progresive” (Legea 282/2023)

Prima tentativă majoră a Coaliției de guvernare de a reforma sistemul a fost Legea nr. 282/2023. Strategia aleasă a fost una fiscală: în loc să reducă direct pensiile (ceea ce risca să fie declarat neconstituțional ca o afectare a drepturilor câștigate), legiuitorul a încercat să impoziteze drastic componenta necontributivă. S-a propus o taxare progresivă, cu cote de până la 15-20% pentru partea din pensie care depășea salariul mediu brut.[9]

Această abordare a fost invalidată de CCR prin Decizia nr. 724/2024. Curtea a statuat că impozitarea nu poate fi folosită ca un instrument punitiv împotriva unei singure categorii profesionale. Pentru ca o taxă să fie constituțională, ea trebuie să fie “generală și echitabilă”, nu “dedicată” magistraților. Această decizie a forțat guvernul să abandoneze pista fiscală și să se orienteze către modificarea structurală a formulei de calcul.[5]

2.2 Proiectul de Lege PL-x 522/2025

În urma eșecului fiscal, Guvernul Bolojan a elaborat un nou proiect, PL-x 522/2025, care a vizat modificarea parametrilor de bază: vârsta, vechimea și procentul de calcul. Acest proiect a fost adoptat prin procedura angajării răspunderii guvernamentale, o metodă rapidă care evită dezbaterile parlamentare prelungite, dar care expune legea riscului de a fi atacată la CCR și de a provoca o moțiune de cenzură.[11]

Deși Guvernul și-a asumat riscul politic, proiectul a fost întâmpinat cu o rezistență feroce din partea sistemului judiciar. Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională, argumentând că noile prevederi echivalează cu o “confiscare” a drepturilor și afectează substanța independenței justiției.[4]

—

Capitolul 3: Analiza Tehnică a Noii Legi – Deconstrucția Reformei

Legea validată în februarie 2026 introduce schimbări radicale în arhitectura pensiilor de serviciu. Analiza comparativă de mai jos detaliază mecanismele prin care statul intenționează să reducă cheltuielile.

3.1 Noua Formulă de Calcul

Cea mai agresivă modificare vizează algoritmul matematic de stabilire a cuantumului pensiei.

Sistemul Anterior (Legea 303/2004):

![][image1]
Acest sistem permitea manipularea bazei de calcul. Un magistrat putea să își planifice pensionarea într-o lună în care primea restanțe salariale sau sporuri ocazionale, fixându-și astfel o pensie artificial mărită pe viață.

Sistemul Reformat (2026):

![][image2]
[3]

Elemente Cheie ale Noii Formule:

  1. Reducerea procentului: Scăderea de la 80% la 55% reprezintă o tăiere nominală masivă. Deși magistrații susțin că aceasta este o “expropriere”, guvernul argumentează că procentul se aplică la brut, iar rezultatul net este echilibrat.
  2. Extinderea bazei de referință: Trecerea de la 1 lună la 60 de luni (5 ani) elimină posibilitatea “salary spiking” (creșterea artificială a veniturilor înainte de pensie). Pensia va reflecta media reală a câștigurilor pe o perioadă extinsă.
  3. Plafonarea la Venitul Net: Legea introduce o regulă de aur: “Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate.”.[3] Această prevedere elimină anomalia prin care pensionarii câștigau mai mult decât angajații activi.

3.2 Tabel Comparativ: Impactul Financiar

Pentru a ilustra impactul concret, prezentăm o simulare bazată pe datele din rapoartele de specialitate [4]:

Indicator Sistem Vechi (Pre-2024) Sistem Nou (Validat 2026) Impact (%)
Baza de Calcul Venit Brut Ultima Lună Media Venit Brut 60 Luni Scădere variabilă
Procent Aplicat 80% 55% -31,25 puncte proc.
Sporuri Incluse Toate (inclusiv nepermanente) Doar cele permanente Scădere a bazei
Plafon Net Inexistent (Pensie > Salariu) Max. 100% Salariu Net Corecție majoră
Indexare Cu salariul magistratului activ Cu rata inflației Decuplare de salarii
Rezultat (Simulare ÎCCJ) ~24.000 RON Net ~12.000 - 14.000 RON Net -40% până la -50%

3.3 Creșterea Vârstei de Pensionare și a Vechimii

Reforma impune o tranziție graduală către standardele europene de vârstă.

  • Vârsta Standard: Ținta este de 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
  • Etapizarea (Eșalonarea): Creșterea nu este bruscă (pentru a respecta deciziile anterioare ale CCR), ci se realizează progresiv până în anii 2035-2041. În fiecare an, vârsta de pensionare crește cu 4-6 luni.[13]
  • Vechimea în Specialitate: O modificare critică este redefinirea vechimii. Anterior, perioada petrecută ca avocat sau notar se considera “vechime în magistratură” pentru cei 25 de ani necesari. Noua lege impune ca cei 25 de ani să fie efectuați strict în funcția de judecător sau procuror.[3] Aceasta blochează accesul la pensie specială pentru profesioniștii care intră târziu în sistem (lateral entry).

—

Capitolul 4: Criza Constituțională și Reacția Sistemului Judiciar

Perioada februarie 2026 a marcat punctul culminant al conflictului dintre puteri. Decizia CCR a resetat regulile jocului, provocând o reacție instituțională fără precedent.

4.1 Decizia CCR din 18 Februarie 2026

După cinci amânări succesive, Curtea Constituțională a pronunțat verdictul așteptat de Executiv: Legea pensiilor magistraților este constituțională.

  • Schimbarea de Jurisprudență: Istoric, CCR a protejat pensiile magistraților, legându-le ombilical de conceptul de independență. Însă, sub presiunea pierderii fondurilor PNRR și a realității economice, Curtea a acceptat argumentul Guvernului: independența justiției nu este sinonimă cu imunitatea față de reformele structurale ale statului, atâta timp cât se păstrează un nivel de trai “decent” și nu se intervine brutal asupra pensiilor aflate deja în plată.[14]
  • Respingerea Sesizării CJUE: ÎCCJ a solicitat CCR să întrebe Curtea de Justiție a Uniunii Europene dacă tăierea pensiilor încalcă dreptul UE. CCR a respins această cerere, considerând că problema este una strict internă, de politică socială și bugetară.[16]

4.2 Raportul Expertizei “Bontos”

În tentativa de a bloca legea, ÎCCJ a comandat o expertiză independentă (cunoscută în mediul juridic ca raportul Bontos, după numele expertului). Concluziile acestui raport au fost folosite pentru a alimenta narativul “colapsului”:

  • Noua formulă de calcul ar duce, în anumite scenarii pentru magistrații de la vârful ierarhiei (ÎCCJ), la pensii mai mici decât cele care ar rezulta dintr-un calcul pur contributiv.
  • Raportul a susținut că, prin excluderea sporurilor și reducerea procentului, statul practic “confiscă” o parte din contribuțiile plătite de magistrați de-a lungul carierei.[4]

4.3 Riposta CSM: Amenințarea cu “Privatizarea”

Imediat după validarea legii, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat extrem de dur. Dincolo de avertismentele clasice privind “plecările din sistem”, CSM a pus pe masă o nouă carte: reanalizarea regimului incompatibilităților.

  • Argumentul: “Dacă ne tăiați pensia (care era compensația pentru interdicții), atunci trebuie să ne scoateți interdicțiile.”.[17]
  • Implicații: Aceasta este o amenințare voalată că magistrații vor cere dreptul de a desfășura activități economice (consultanță, arbitraj, afaceri) pentru a-și compensa pierderile de venit.

—

Capitolul 5: Scenarii Politice și Strategiile PSD / AUR (Simulări)

Utilizând datele disponibile și tiparele comportamentale ale actorilor politici, acest capitol simulează modul în care PSD și AUR au acționat și vor acționa pentru a modifica efectele legii.

5.1 PSD: Strategia “Sabotajului Binevoitor” și a “Grupului de Lucru”

Partidul Social Democrat, deși aflat la guvernare, a adoptat o poziție duală, încercând să își conserve relația cu sistemul judiciar în timp ce premierul PNL își asuma costul politic al tăierilor.

Mecanismul “Grupului de Lucru”: De fiecare dată când legea întâmpina un obstacol sau o reacție negativă din partea magistraților, liderii PSD (Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu) propuneau imediat constituirea unui “Grup de Lucru” la Parlament.[19]

  • Scopul Tactic: Diluarea responsabilității și temporizarea. Prin mutarea deciziei de la Guvern (unde Bolojan putea emite OUG) la Parlament (în comisii mixte), PSD oferea magistraților un loc la masă pentru a negocia “îndulcirea” reformei.
  • Simulare Viitoare (2026-2027): Este extrem de probabil ca PSD să inițieze, post-adoptare, amendamente “tehnice” prin intermediul Ministerului Muncii sau al Justiției. Acestea nu vor modifica legea pensiilor direct (pentru a nu supăra Comisia Europeană), ci vor introduce “Indemnizații de Risc și Suprasolicitare” pentru magistrați. Aceste indemnizații, acordate lunar, vor compensa pierderea din pensie, anulând practic economia bugetară, dar satisfăcând Jalonul 215 pe hârtie.

5.2 AUR: Strategia “Pământului Pârjolit” și Amendamentele Populiste

Alianța pentru Unirea Românilor a folosit dezbaterea pentru a-și consolida retorica anti-sistem, propunând măsuri imposibile juridic.

Amendamentele “Otrăvite” (Decembrie 2025): În timpul procedurii parlamentare, grupul AUR a depus amendamente care prevedeau eliminarea totală și imediată a pensiilor speciale, fără nicio perioadă de tranziție.[13]

  • Scopul Tactic: AUR știa că aceste amendamente sunt neconstituționale (încălcând principiul neretroactivității). Scopul nu a fost trecerea lor, ci respingerea lor de către majoritatea PSD-PNL.
  • Efectul: Prin respingerea acestor amendamente radicale, AUR a putut acuza PSD și PNL de “blat” cu magistrații, menținându-și electoratul mobilizat.
  • Simulare Viitoare (Adverse Effects): Presiunea constantă a AUR radicalizează magistratura. Judecătorii, simțindu-se sub asediu populist, devin defensivi și pot folosi instrumentele judiciare (dosare penale, decizii administrative) pentru a bloca inițiativele politice ale partidelor, creând un blocaj instituțional.

—

Capitolul 6: Efecte Adverse Sistemice și Simulări de Viitor

Răspunzând cerinței de a simula efecte adverse, analiza indică două direcții majore de risc: colapsul operațional și compromiterea integrității.

6.1 Scenariul “Marele Exod” (Q1-Q2 2026)

Validarea legii în februarie 2026 închide fereastra de oportunitate pentru pensionarea pe vechea lege.

  • Simulare: Estimăm că între 1.500 și 2.000 de magistrați (aproximativ 25-30% din efectivul instanțelor superioare) vor depune cereri de pensionare imediată pentru a beneficia de dispozițiile tranzitorii sau pur și simplu pentru a părăsi un sistem perceput ca ostil.
  • Consecințe Concrete:
    • Blocajul ÎCCJ: Instanța Supremă ar putea rămâne fără cvorum în secțiile de contencios și penal.
    • Reluarea Proceselor: În România, dacă un judecător dintr-un complet se pensionează înainte de pronunțare, procesul se reia de la zero (readministrarea probelor). Aceasta va duce la o explozie a duratei proceselor.
    • Prescripția Răspunderii Penale: Întârzierile cauzate de reluarea proceselor vor împinge mii de dosare penale în afara termenului de prescripție. Mari dosare de corupție sau evaziune fiscală se vor închide nu prin achitare, ci prin prescripție, generând un sentiment acut de impunitate.

6.2 Scenariul “Privatizării Justiției” (Relaxarea Incompatibilităților)

Acesta este cel mai insidios efect advers, rezultat direct din propunerea CSM de “reanalizare a interdicțiilor”.

  • Mecanism: Sub presiunea “colapsului”, Guvernul acceptă modificarea Legii 303/2004 pentru a permite magistraților să desfășoare activități economice “care nu afectează demnitatea profesiei” (ex: arbitraj comercial, consultanță juridică în medii academice extinse, prezență în consilii consultative).
  • Rezultat: Apariția Conflictului de Interese Structural.
    • Un judecător comercial ar putea fi plătit ca arbitru de o mare corporație într-un litigiu privat, în timp ce judecă dosare similare ale concurenței în instanța de stat.
    • Integritatea sistemului judiciar ar fi compromisă iremediabil. Justițiabilii nu vor mai avea încredere că sentința este imparțială, ci vor suspecta că judecătorul își securizează contractele private viitoare. Aceasta reprezintă trecerea de la “Justiție Independentă dar Scumpă” la “Justiție Ieftină pentru Stat, dar Dependentă de Privat”.

6.3 Riscul Pierderii Fondurilor PNRR prin “Rule of Law”

Există un paradox ironic. Legea a fost dată pentru a salva banii din PNRR (Jalonul 215). Însă, dacă efectele adverse (blocarea instanțelor, prescripțiile în masă) sunt prea grave, Comisia Europeană poate activa Mecanismul de Condiționalitate privind Statul de Drept.

  • Simulare: Comisia constată că, deși legea pensiilor există, România nu mai asigură un “sistem judiciar funcțional” (din lipsă de personal). Astfel, fondurile sunt deblocate pe Jalonul 215, dar blocate imediat pe criteriul Statului de Drept.

—

Capitolul 7: Concluzii și Perspectivă Strategică

Reforma pensiilor magistraților din 2026 nu este un simplu act de ajustare bugetară, ci un moment de ruptură în contractul social dintre statul român și puterea judecătorească. Legea reușește tehnic să îndeplinească cerințele PNRR prin reducerea bazei de calcul la 55% și creșterea vârstei de pensionare, dar costul instituțional este imens.

Concluzii Principale:

  1. Victoria Pirică a Executivului: Guvernul Bolojan a câștigat bătălia legislativă și constituțională, dar a pierdut pacea socială cu magistratura.
  2. Jocul Dublu al PSD: Partidul a reușit să navigheze criza fără a-și asuma costuri electorale majore, pregătind terenul pentru măsuri compensatorii viitoare (“indemnizații de risc”) care să pacifice sistemul.
  3. Pericolul Moral: Cea mai mare amenințare pe termen lung nu este exodul magistraților (care poate fi compensat în 5-10 ani prin recrutări masive), ci propunerea de relaxare a incompatibilităților. Transformarea judecătorilor în “prestatori de servicii part-time” ar echivala cu sfârșitul justiției imparțiale în România.

Recomandare de Monitorizare:

Analiza indică necesitatea unei vigilențe extreme asupra legislației secundare ce va fi adoptată în sesiunea parlamentară 2026-2027. Orice modificare a regimului incompatibilităților, sub pretextul “compensării pierderilor din pensii”, trebuie privită ca un semnal de alarmă critic pentru integritatea statului de drept.

Notă: Prezentul raport a fost elaborat pe baza datelor legislative și a declarațiilor publice disponibile până la data de 19 februarie 2026, integrând simulări bazate pe precedentul politic și instituțional din România.

Works cited

  1. Magistrați vs Politicieni. Cine are dreptate referitor la pensiile speciale? - Juridice, accessed on February 19, 2026, https://www.juridice.ro/807348/magistrati-vs-politicieni-cine-are-dreptate-referitor-la-pensiile-speciale.html
  2. O necesitate: relaxarea regimului incompatibilitatilor si interdictiilor magistratului roman, accessed on February 19, 2026, https://www.juridice.ro/146443/o-necesitate-relaxarea-regimului-incompatibilitatilor-si-interdictiilor-magistratului-roman.html
  3. Către CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A ROMÂNIEI Dosar nr. 4848A …, accessed on February 19, 2026, https://www.iccj.ro/wp-content/uploads/2026/02/Solicitare-de-sesizare-a-CJUE-pentru-emiterea-unei-hotarari-premilinare-privind-pensiile-magistratilor.pdf
  4. Concluzii scrise privind legea pensiilor de serviciu ale magistratilor - ICCJ, accessed on February 19, 2026, https://www.iccj.ro/2026/01/15/concluzii-scrise-privind-legea-pensiilor-de-serviciu-ale-magistratilor/
  5. GUVERNUL ROMANIEI ~ HOTĂRARE privind supunerea spre adoptare a proiectului de Lege pentru modificarea Si completarea unor acte - Senatul României, accessed on February 19, 2026, https://www.senat.ro/pagini/anunturi/program/20250830/L209_2025.pdf
  6. componenta c8. reforma fiscală și reforma sistemului de pensii - Ministerul Finanțelor, accessed on February 19, 2026, https://mfinante.gov.ro/documents/35673/8180698/C8Tabeljaloanesitinte.pdf
  7. European Commission approves Romania’s revised Recovery and Resilience Plan, accessed on February 19, 2026, https://www.romania-insider.com/european-commission-approves-revised-pnrr-oct-2025
  8. România face un pas important pentru deblocarea cererii de plată nr. 3 din PNRR: va încasa 1,3 miliarde euro, accessed on February 19, 2026, https://mfe.gov.ro/romania-face-un-pas-important-pentru-deblocarea-cererii-de-plata-nr-3-din-pnrr-va-incasa-13-miliarde-euro/
  9. DECIZIE 724 19/12/2024 - Portal Legislativ, accessed on February 19, 2026, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/294171
  10. DECIZIA nr.479 - din 20 octombrie 2025 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu - Curtea Constituțională, accessed on February 19, 2026, https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2025/11/Decizie_479_2025.pdf
  11. UPDATE CCR a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate privind pensiile magistraților - Euronews, accessed on February 19, 2026, https://www.euronews.ro/articole/motivarea-ccr-privind-pensiile-magistratilor-asteptata-de-coalitie-romania-risca
  12. Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L102/2025) - Senatul României, accessed on February 19, 2026, https://www.senat.ro/Legis/PDF/2025/25L102CR.pdf?nocache=true
  13. Obiecție de neconstituționalitate respinsă ref. noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților - Juridice, accessed on February 19, 2026, https://www.juridice.ro/806838/obiectie-de-neconstitutionalitate-respinsa-ref-noul-proiect-de-lege-privind-pensiile-de-serviciu-ale-magistratilor.html
  14. Decizia CCR de validare a reformei pensiilor magistraţilor este lăudată de președintele României, accessed on February 19, 2026, https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/decizia-ccr-de-validare-a-reformei-pensiilor-magistratilor-este-laudata-de-presedintele-romaniei-id223951.html
  15. Curtea Constituţională reia dezbaterile asupra proiectului de lege privind reforma pensiilor magistraţilor, accessed on February 19, 2026, https://www.romania-actualitati.ro/stiri/romania/curtea-constitutionala-reia-dezbaterile-asupra-proiectului-de-lege-privind-reforma-pensiilor-magistratilor-id223905.html
  16. CCR respinge solicitarea ÎCCJ privind sesizarea CJUE cu întrebări preliminare privind regimul juridic ocrotit de legislația europeană privind statutul magistraților - Juridice, accessed on February 19, 2026, https://www.juridice.ro/815310/ccr-respinge-solicitarea-iccj-privind-sesizarea-cjue-cu-intrebari-preliminare-privind-regimul-juridic-ocrotit-de-legislatia-europeana-privind-statutul-magistratilor.html
  17. CSM consideră că noul cadru legislativ privind pensionarea va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar | Agenția de presă Rador, accessed on February 19, 2026, https://www.rador.ro/2026/02/18/csm-considera-ca-noul-cadru-legislativ-privind-pensionarea-va-produce-efecte-grave-asupra-functionarii-sistemului-judiciar/
  18. CSM - Noutăţi - Consiliul Superior al Magistraturii, accessed on February 19, 2026, https://www.csm1909.ro/News.aspx
  19. PSD a găsit soluția pentru reforma justiției: înființarea unui grup de lucru. Dă vina pe premier pentru măsura votată de ei - Știrile ProTV, accessed on February 19, 2026, https://stirileprotv.ro/stiri/politic/psd-a-gasit-solutia-pentru-reforma-justitiei-infiintarea-unui-grup-de-lucru-da-vina-pe-premier-pentru-masura-votata-de-ei.html
  20. Reforma pensiilor magistraților rămâne un diferend în coaliție. PSD vrea să facă un alt proiect de lege - TVR Info, accessed on February 19, 2026, https://tvrinfo.ro/reforma-pensiilor-magistratilor-ramane-un-diferend-in-coalitie-psd-vrea-sa-faca-un-alt-proiect-de-lege/